Samba
Samba își are originile în Africa dar a fost descoperită în Brazilia, unde s-a dezvoltat, devenind de altfel și un dans național, fiind o combinație de influențe africane, indiene și iberice. Numeroasele versiuni ale Sambei - de la Baio ( pronuntat Bajao) la Marcha - sunt dansate la Carnavalul de la Rio și în școlile de samba.
Atât dansul în sine, cât și muzica, poate avea numeroase forme. Primele încercări de a aduce Samba în sălile de dans europene datează din jurul anilor 1923-1924, însă abia după cel de-al Doilea Război Mondial acest dans a devenit popular în Europa, în perioada 1948-1949. În acea perioadă, Walter Lair împreună cu partenera sa, Lorraine, a avut o contribuție deosebit de importantă în dezvoltarea Sambei.
În anii 1930, Samba s-a numit Carioca. Filmele au dus rapid la popularizarea ei, ca de exemplu Fred Astaire și Ginger Rogers dansând acest stil în filmul "Flying Down to Rio" ("Zborul spre Rio"). În anul 1941, popularitatea lui a explodat efectiv prin jocul realizat de Carmen Miranda în numeroasele ei filme, mai ales în "That Night in Rio", ("Acea nopate din Rio"). Un alt element surprinzător este faptul că posturile de radio din SUA și din întreaga lume ajunseseră să emită acest gen de muzică. Taxele exorbitante care trebuiau plătite pentru drepturile de autor ale muzicii autohtone și europene au fost elementul care a ajutat cel mai mult la popularizarea muzicii de samba.
Samba din cadrul dansului sportiv, deși păstrează elemente pe care brazilienii le consideră a fi adevărata Samba, a fost structurată în anul 1956 de către Pierre Lavelle. Din acel moment, au apărut numeroase tipuri de Samba în pas cu moda vremurilor.
Măsura muzicală este de 2/4, iar tempo-ul este de 50-52 de măsuri pe minut.
Pentru a reuși exprimarea adevăratului caracter al Sambei, dansatorii trebuie să abordeze o interpretare veselă, exuberantă. Majoritatea figurilor de Samba ce se dansează astăzi sunt realizate prin mișcarea șoldurilor, mișcare dificilă dar fără de care dansul și-ar pierde efectul.
Cu o coregrafie echilibrată, alternând deplasările cu părțile statice și mișcările rapide cu cele lente, acest dans emană energie amintind în permanență de vestitele carnavaluri de la Rio.
Dansul, în forma lui curentă, încă mai are figuri ce au ritmuri muzicale diferite, trădând originile mixte ale dansului. De exemplu, figura Bota Fogo este dansată pe '1 & a 2', adică pe un sfert de ritm, în timp ce Natural Rolls sunt dansate pe '1 2 &', adică pe o jumătate de ritm.
